joi, 29 noiembrie 2012

PDL GmbH: partid plătit de pocăiţi, sponsorizat de Reich


Partidul Democrat Liberal este finanțat ilegal de două structuri: fundațiile germane ale Angelei Merkel și organizațiile religioase ale neoprotestanților • ZIUAnews vă dezvăluie edificiul financiar prin care Traian Băsescu a transformat și, mai apoi, a controlat instituțiile statului de drept și viața politică a României în exterior • „Hanns Seidel" și „Konrad Adenauer" sunt cele două fundații prin care activitățile politice ale PDL au fost plătite • Ambele fundații sunt susținute de Guvernul Angelei Merkel • 51 de lideri ai PDL au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanți • Președintele PDL, Vasile Blaga, a fost în pelerinaj la Biserica Penticostală Philadelphia Romanian Church din SUA, pe banii lor • Ministerele Justiției, Internelor, Sănătății și Muncii au fost restructurate, transformate și îndoctrinate prin banii dați direct de Angela Merkel • Întregul sistem creat din banii nemților și ai pocăiților vizează distrugerea instituțiilor românești și accesul în Parlament al susținătorilor neoprotestanților
După ce în numărul precedent al ziarului am arătat relațiile dintre Mihail Neamțu, Mihai Răzvan Ungureanu și penticostali, ZIUAnews continuă serialul cu o radiografie a sistemului politic democrat în România. Inițiat în urmă cu mai bine de 12 ani, de organizațiile occidentale care purtau un interes economic și social, procesul de devenire al Partidului Democrat Liberal a fost și este semănat de mijloacele financiare manipulative ale Guvernului de la Berlin și interesele neocreștine.
ZIUAnews vă prezintă lista liderilor PDL care au primit bani sub diferite forme de la pocăiți, precum și infrastructura creată de Partidul Popular European, atât în România, cât și în Estul Europei, pentru subjugarea intereselor naționale în fața celor europene.
Noul Reich, alimentat financiar prin două fundații germane, s-a extins de-a lungul Europei, înrobind instituțiile naționale intereselor de partid, manipulând opinia publică și transformând contribuțiile europene în daruri portocalii, cu destinatari înregimentați politic.
Cu toate că reprezintă o infracțiune la Legea partidelor politice, organizațiile străine au stimulat financiar puternic partidul lui Băsescu și politica democrată în România, inițiind apoi scenarii pseudopolitice de luptă pentru apărarea democrației, în scopul anihilării socialiștilor aflați, în prezent, în aproape toată Europa, în opoziție. ZIUAnews atrage atenția tuturor instituțiilor democratice din România și nu numai, pentru a stopa amestecul politicului în instituțiile vitale ale statului de drept.
În numărul trecut, v-am prezentat modul în care fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi legionarul Mihail Neamţu se folosesc de banii pocăiţilor pentru a ajunge în Parlament. În continuare, ZIUAnews vă arată o schemă incredibilă, care demonstrează că cei mai mulți dintre membrii de bază ai PDL sunt conectaţi la banii şi relaţiile neoprotestanţilor. Sumele de bani şi puterea de a influenţa luarea unor decizii, atât în interiorul PDL-ului, cât mai ales în afara lui, le sunt date parlamentarilor penticostali sau celor care aspiră la statutul de parlamentar, de organizaţiile neoprotestante puternice din SUA. Întregul PDL este împânzit de neoprotestanţi care se folosesc de această confesiune pentru a accede la funcţii, la bani, la influenţă.

Deşi sunt extrem de puţini oamenii politici care recunosc deschis apartenenţa lor la neoprotestantism, temându-se că, într-o ţară majoritar ortodoxă, acest lucru i-ar prejudicia la vot, ZIUAnews vă arată legăturile mai marilor PDL cu diverse culte neoprotestante, dar şi beneficiile pe care oamenii politici le-au obţinut de pe urma acestei apartenenţe ţinute secretă.
În urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi făcând parte din Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) și Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara). Realitatea însă a fost alta.
Nucleul neoprotestanţilor din PDL începe cu fostul premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca și fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe, deputatul Daniel Buda, fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Radu Țîrle. Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, șeful Cultului Penticostal din România, prieten la cataramă cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi acesta, dar şi socrul său, Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.
Emil Boc a negat că este penticostal, însă a omis un detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocăiţi. Conform Primăriei Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor comunității române penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundațiilor din România, urmând ca această sumă să fie direcţionată, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, susținerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamități".
Anghel Florin Serghei, William Brânză, Daniel Buda, Marius Dugulescu, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Badea Riceard, penticostali PDL-işti, au propus, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, adoptat în luna decembrie a acelui an, de Camera Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din România, inclusiv cea penticostală, să primească ajutor de la stat.
Vasile Blaga a făcut, la începutul lui 2010, o vizită în Atlanta, Georgia, fiind însoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptistă „Emanuel" din Oradea. Nici Ambasada României din SUA, nici consulul onorific al României din Atlanta, nu au fost înștiinţaţi de această acţiune, afirmându-se că vizita lui Blaga, pe atunci ministru de Interne, a fost ferită de ochii curioşilor. Penticostalii români care frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de această vizită, fiind invitaţi să participe la întâlnirea cu liderul PDL. Ortodocşii români au fost deranjaţi de hotărârea fostului ministru de Interne. Părintele ieromonah DR. Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Române. Dacă prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la câteva săptămâni un funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga în Atlanta.
Mircea Lubanovici, penticostal de seamă, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, împreună cu soţia sa, în SUA, mai exact în Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community College". În calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat conferinţe şi simpozioane în comunitatea română penticostală, inclusiv şi-a introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţârle, senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Române. Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al României din Los Angeles, Cătălin Ghenea, au participat, în Arizona, la o serie de conferinţe sponsorizate de Biserica Baptistă „Happy Valley". Românii de alte confesiuni, care doreau să stea de vorbă cu consulul Cătălin Ghenea erau nevoiţi să plătească „o taxă de intrare", de 20 de dolari, pe care nu se oferea nicio chitanţă sau alt act.
William Brânză, deputat PDL de Diaspora, a cărui apartenenţă la cultul penticostal nu mai este o necunoscută, se ocupă tot de problemele românilor din afară. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Brânză a mers în Franţa, unde a participat la o întrunire a comunităţii penticostale din Paris.
Dănuţ Liga, de confesiune adventistă, este un alt deputat democrat-liberal a cărui relaţie de prietenie cu pastorul adventist Viorel Patrană a fost demonstrată. Acesta din urmă a deţinut mai multe companii în SUA şi Marea Britanie, care au avut de câştigat din tombola „100% Adevărat", desfăşurată la OTV.
Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului penticostal de peste Ocean, îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, fiind şi secretar al Comisiei Românilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru politică externă.
Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, în funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale, din Camera Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, în calitate de membru al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi Teodor Paleologu, aceştia participând la conferinţa „Valorile creştin-democrate, Valorile Europei Unite", organizată de către deputatul PDL Marius Dugulescu.
Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupă şi funcţia de consilier judeţean în Arad, dar, în perioada 2005-2009, a fost membru în Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.
Cuzman Cionca, pastor, membru PDL, nu se sfieşte să facă politică în biserica Penticostală în care predică. În preajma referendumului de demitere a preşedintelui, Cionca a pledat în favoarea lui Traian Băsescu, transmiţându-le enoriaşilor săi că „Tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultima săptămână, noi, păstorii voştri, nu suntem de acord. Este uzurparea statului de drept (...) Nu suntem de acord nici cu atitudinea fraţilor noştri, care nu mai ştiu în ce partid sunt. Eu am fost pro şi încă sunt pro unei politici verticale, sănătoase. Noi suntem pro Constituţia. Sunt nişte gunoaie toţi, dar vrem ca legea să fie respectată". Folosind un limbaj necreştin, Cionca îi motiva pe penticostalii săi să meargă la vot şi să pună ştampila „împotriva uzurpării statului de drept".
Vasile Ţânţaş, şeful cultului penticostal din zona Oaşului, a beneficiat de finanţări consistente din Statele Unite ale Americii. Ţînţaş a făcut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falcă, toţi trei făcând parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falcă i-au convins pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare să accepte candidatura unuia dintre fiii lui Ţânţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costându-l 1,5 milioane de euro.
Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL, este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a încântat electoratul prin cântări de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş este şi membru în Comisia Românilor de Pretutindeni, având ca scop atragerea voturilor de la cei din diaspora.
Mircea Man, democrat-liberalul care a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxă, s-a sucit. Pentru alegerile din această toamnă, Man este susţinut de penticostalii din Maramureş, în schimbul unui imobil în care neoprotestanţii să îşi desfăşoare întrunirile.
Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureș, Mircea Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului, Constantin Boloş, Fănică Pop, fostul candidat la Primăria din Baia Mare, Ioan Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei Gârdani, Gheorghe Tătăran şi primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegran, membru înscris în comunitatea penticostală, în 2010, la inaugurarea Bisericii Penticostale Betel din comunca Fărcaşa.
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, are strânse legături cu adventiştii de ziua a şaptea. În luna mai a acestui an, democrat-liberalul a participat la simpozionul intitulat „Libertatea religioasă - factor de armonie socială", organizat de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, în parteneriat cu Asociaţia Naţională „Conştiinţă şi Libertate", de asemenea, de cult neoprotestant.
Ionică Pop, consilier PDL Cluj, este susţinător al cultului adventist. În 2011, el a afirmat public că face parte din consiliul de administraţie al Liceului Adventist „Maranatha", pentru ca reprezentanţii CJ să dispună evacuarea elevilor ortodocşi dintr-o clădire dorită de conducerea liceului adventist.
Victor Fărăgău, Gheorghe Stănişte, David Ilie, Vasile Boari, Ioan Lupoian, Mircea Căpuşan, Gavril Moldovan şi Gabi Covală, toţi neoprotestanţi şi fideli PDL, au întemeiat o formaţiune-satelit a acestui partid, Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR).
Aderarea României la Schengen, la mâna penticostalilor
Biserica Penticostală Română l-a invitat, în 2011, în ţara noastră, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul onorific al mai multor state din zona baltică, membru al Comisiei Sociale de Sănătate atât în Guvernul Germaniei, cât şi pe lângă Comisia Europeană. Rolul vizitei a fost acela de a dezbate integrarea în spaţiul Schengen şi relaţiile de colaborare între ţările europene. Fiind o activitate decisă de Biserica Penticostală, delegaţia română a fost reprezentată de senatorul PDL Gheorghe David, adept al acestui cult neoprotestant.
Sponsorizare ilegală
Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor politice interzice, expres, ca partidele politice să primească donaţii de la partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmărire penală nu s-a sesizat până în acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii celor două fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de finanţare, de mass-media.
Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul 1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă". Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea să se folosească liderii PDL, pentru a scăpa de răspunderea penală: "Fac excepţie de la prevederile alin. (1) donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate în relaţii de colaborare politică. Pot fi primite şi materiale de propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European". Apărarea acestora ar fi însă plină de goluri, pentru următoarele argumente: PDL nu a primit bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii, ci sume imense de bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici. Acţiunile liderilor PDL, reflectate în detaliu în presă, au constituit mijloace de propagandă electorală, care le-au servit la strângerea de voturi.
Gratitudinea lui Băsescu
În semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar oferit PDL-ului, preşedintele României, Traian Băsescu, cel care, constituţional, nu are voie să promoveze politica vreunui partid, l-a decorat, în luna octombrie a acestui an, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit", în grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer", Holger Dix. Bineînţeles, cuvintele de laudă nu au întârziat să apară din partea Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis că evenimentul a avut loc „în semn de înaltă apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activă, pe toată durata mandatului (...), pentru susţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie".
ZIUAnews vă prezintă exemple de manifestări plătite de Fundaţia „Konrad Adenauer" şi organizate de Partidul Democrat Liberal. În 2009, reprezentanţii „Konrad Adenauer" au luat decizia de a organiza cursuri cu tematica „Managementul comunicării de campanie", prin care să formeze tinerii politicieni din Organizaţia de Tineret a PDL.
În 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile de management politic", prin care s-a propus organizarea de lecţii de formare de traineri interni, specializaţi în managementul politic. Tinerilor din PDL le-a fost asigurată finanţarea programului de cele două fundaţii partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer" şi Institutul de Studii Politice.
Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer" au finanţat şi Şcoala Judeţeană de formare politică de la Botoşani, desfăşurată în perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de aramă". Întregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.
În perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer" - în colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii Europene - a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal, cu titlul „Tinerii - viitorii lideri în administraţia publică din România", organizat la Moreni, Dâmboviţa.
Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal, respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi Fundaţia „Konrad Adenauer", au plătit, în prima jumătate a lunii octombrie, o dezbatere a PDL-ului, organizată la Hotelul Ramada din Bucureşti. Tema acestei întruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale în România, liderii PDL redactând un document strategic, care să stea la baza obţinerii banilor europeni.
Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, în perioada 29-31 octombrie, la Şcoala Politică Regională, intitulată ,,Măsuri asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare". Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad Adenauer" şi ai Institutului de Studii Populare.
Cea mai recentă manifestare a PDL-ului, finanţată de fundaţia „Konrad Adenauer", a fost o conferinţă organizată la începutul lunii noiembrie. „Valorile dreptei, dreapta valorilor" a fost titlul dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, plătită tot din banii nemţilor, a mai fost organizată şi în luna mai a acestui an.
Nici Fundaţia „Hanns Seidel" nu s-a lăsat mai prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor democrat-liberali. În perioada 13-16 octombrie 2011, în Bucureşti, s-a desfăşurat Şcoala Naţională de Comunicare Politică, proiect organizat de Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare, împreună cu fundaţia germană „Hanns Seidel". 2011 a fost al patrulea an consecutiv în care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel", pentru organizarea acestui tip de eveniment.
Plătit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel" pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoală de gândire a dreptei", a fost şi jurnalistul Cristi Pătrăşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.
Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns Seidel Stiftung, împreună cu Fundaţia Partidului Popular European - Centre for European Studies - şi cu Institutul de Studii Populare - o fundaţie apropiată PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale, intitulată „Respect pentru România, Respect pentru Femei". Evenimentul a fost organizat în luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, în frunte cu Vasile Blaga.
PDL nu a fost singura formaţiune importantă din România care a beneficiat de sponsorizări ilegale din partea celor două fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost îmbibate de banii celor de la „Konrad Adenauer" şi „Hanns Seidel". Ministerul Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad Adenauer", bani utilizaţi atât pentru seminarii care vizau formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, cât şi pentru achiziţionarea diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de drept, care a primit bani de la atare fundații, a fost Ministerul Administraţiei şi Internelor - susținut financiar de „Hanns Seidel". De la dotare până la antrenamente şi seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalităţii angajaţilor MAI într-una conformă cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit de la fundaţiile nemţeşti. Alte două ministere la fel de importante, care au fost finanţate de „Hanns Seidel", au fost Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii.
Începuturile fundaţiilor în România
Fundația „Konrad Adenauer" este prezentă în România încă din 1991, când a început să desfășoare activităţi de educaţie politică şi consultanţă pentru partidele de dreapta din România. Creată după Al Doilea Război Mondial, fundația poartă numele lui Konrad Adenauer, primul lider al Uniunii Creștin Democrate, coaliție de catolici și protestanți care, sub conducerea sa, a devenit formațiunea dominantă în Germania. Cancelarul Angela Merkel este membru al board-ului director al fundației care este finanțată cu banii guvernului federal și ai landurilor. Fundaţia are sute de filiale, pe tot globul, birourile naţionale acţionând ca centre de comandă pentru acţiunile de „promovare a culturii civice", pe care Merkel - prin CDU - le întreprinde. Fundația își susține „proiectele" din diverse state, cu sume ce variază între 100 și 200 de milioane de euro.
Relaţia „Konrad Adenauer" - „Hanns Seidel" - Traian Băsescu
Inițial, cele două fundații au fost promotoare ale PNȚCD și UDMR, pompând sume importante în cele două formațiuni, ajutându-le să intre în marea familie a PPE, cu statut de observator până la aderarea României la UE. După anul 2000, când neintrarea în Parlament a țărăniștilor a dus la degringolada din PNȚCD și la destructurarea formațiunii creștin-democrate, situație la care Traian Băsescu a contribuit din plin, fundațiile hegemonice germane au realizat că au nevoie în România de un reprezentant politic mai puternic. Atenția lor s-a îndreptat către PD, reprezentant, la acea vreme, al Internaționalei Socialiste, dar care, cu un Traian Băsescu la conducere, putea fi adus în sânul PPE. Pentru popularii europeni, care, la alegerile din 2008, doreau să-și consolideze poziția în Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importantă. Popularii europeni și reprezentanții celor două fundații și-au intensificat demersurile, astfel încât, în 2006, formațiunea condusă de Emil Boc a decis că poate trece de la doctrina social-democrată, la cea populară. După aderarea României la UE, în ianuarie 2007, PD - devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al PPE, alături de UDMR și PNȚCD.
În ultimii doi ani, cele două fundații au ajuns la concluzia că trebuie să se orienteze către un alt personaj politic - desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidențiale din 2014. Coincidență sau nu, în octombrie 2010, la o zi după vizita Angelei Merkel în România, Baconschi și-a lansat la București, cu mare tam-tam, Fundația Creștin Democrată, unde președintele de onoare al Fundației „Konrad Adenauer" a fost invitat de onoare. Se pare că FCD este finanțată cu bani frumoși atât de „Konrad Adenauer", cât și de „Hanns Seidel", însă ambele fundații neagă că ar avea vreo legătură financiară cu fundația fostului ministru de Externe.
Băsescu, ochit din epoca CDR-ului
Alegerea popularilor europeni nu a fost întâmplătoare. În pofida opoziției manifestate la început de PNȚCD și UDMR, popularii europeni au optat pentru partidul condus, până în 2004, de Traian Băsescu, personaj cunoscut multor lideri occidentali încă din timpul guvernării CDR, perioadă în care nu a fost doar ministru al Transporturilor, ci și împuternicit al Guvernului României în relațiile cu FMI și Banca Mondială, negociind toate acordurile păguboase de privatizare de la acea vreme.
Despre implicarea fățișă a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel, în proptirea lui Băsescu, la referendumul din această vară, nu s-a vorbit doar acum. Același lucru s-a spus și în 2009, după realegerea sa pentru încă un mandat de cinci ani, când a fost invocată teza implicării Berlinului în asigurarea menținerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat și atunci fundația „Konrad Adenauer", care i-a dat o mână de ajutor candidatului Băsescu, prin tot felul de acțiuni menite să promoveze imaginea candidatului democrat-liberal. În acest sens a fost organizat Forumul „România în anul 2020 - perspective de viitor", unde invitat de onoare a fost „Excelența Sa, Președintele României, Traian Băsescu". Fundația „Hanns Seidel" și-a adus, la rândul său, aportul, organizând, în noiembrie 2010, la Bruxelles, - în colaborare cu MAI -, o masă rotundă pe tema „progresele României pentru aderarea la Spațiul Schengen", unul dintre obiectivele majore ale lui Băsescu în campania electorală.
Baconschi, pe mărci germane
Fundațiile care au spart gheața la începutul anilor '90, punând printre primele piciorul în România, au fost „Konrad Adenauer", legată ombilical de partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrată), partid aflat la putere în Germania, și Fundaţia „Hanns Seidel", conexată la Uniunea Social Creştină (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular European. În ultimii 20 de ani, cele două fundații au devenit tot mai active în state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Ucraina, acordând suport substanțial liderilor politici agreați sau furnizând asistență unor asociații „de elită", care se pretind a fi „vocea" opiniei publice. Ambele au tradiție în a desfășura un lobby intens în statele est-europene, așa cum s-a întâmplat și în România, mai întâi prin sprijinul acordat PNȚCD și UDMR. Ulterior „Hanns Seidel" şi „Konrad Adenauer" s-au implicat masiv în susţinerea lui Traian Băsescu - inclusiv la alegerile prezidențiale din 2009 - a PDL-ului, a Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele oferă burse pentru studenții români, cu scopul clar de a forma o elită care va lucra, în cele din urmă, pentru interesele germane din România.
PPE în România şi în Europa (Luciana Pop)
Prin bunăvoința guvernului de la Berlin, milioanele de euro intrate în conturile fundațiilor afiliate celor mai importante partide politice din Germania sunt puse apoi la dispoziția grupărilor sau a partidelor politice din statele-satelit, sub forma diverselor proiecte de activități sociale, culturale sau de informare. În cazul celor două fundații - „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel" -, în fostele state comuniste, banii au ca destinație, în mod firesc, formațiuni și lideri care fac parte din marele partid al popularilor europeni. Pe această listă se regăsesc Boiko Borisov - premierul bulgar, Donald Tusk - șeful guvernului polonez, Iulia Timoșenko - fostul premier ucrainean, Viktor Orban - prim-ministrul ungar, cu tot cu partidele lor de centru-dreapta, dar și alte personaje politice din Europa. Tot cu suportul celor două fundații au fost propulsați la cârma Uniunii Europene doi lideri importanți ai marii familii a PPE - portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, în 2009, pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei Europene, precum și belgianul Herman Van Rompuy, în fruntea Consiliului European. Pentru a-și atinge scopurile, inclusiv pentru a-și asigura prezența pe scena politică a țărilor în care și-au făcut intrarea, fundațiile germane sunt dispuse să cheltuiască oricât. Dacă, spre exemplu, în anii '90 bugetul fundației „Konrad Adenauer" era de peste 220 de milioane de mărci, din care jumătate era destinată proiectelor din Europa Centrală și de Est, în ultimii ani, fundația a ajuns să dispună de sume care variază între 100 și 200 de milioane de euro.
Deși dezideratele declarate ale fundațiilor afiliate celor două mari partide ale Germaniei, CDU și CSU, sunt acelea de a promova creștin-democrația și valorile democratice, tendința lor de a domina scena politică din mai toate fostele state comuniste, dar și din alte colțuri ale lumii, i-a îndreptățit pe unii comentatori politici să vorbească de anumite scopuri obscure. Concret, fundațiile „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel" s-au transformat în instrumente-cheie ale politicii externe a Germaniei. În majoritatea cazurilor, fundațiile sprijină forțe politice de centru-dreapta, fie aflate în Opoziție, pentru a le ajuta să preia puterea, fie partide care se găsesc deja la guvernare, dar care au nevoie de „parteneri" și de sprijin extern pentru a rămâne pe poziții.
Partidul lui Tusk, ajutat de „Konrad Adenauer"
Una dintre primele țări în care fundațiile germane au pus piciorul a fost Polonia. Teoretic, fundațiile afiliate la CDU și CSU au exercitat activități sociale, acordând subvenții pentru diverse programe. Practic, doar anumite medii bine alese au beneficiat de sumele respective. Exemplul elocvent este cel al fundației „Konrad Adenauer", care, formal, sprijinea centrele creștin-democrate de cercetare și anumite asociații de promovare a democrației, însă un suport consistent revenea unor grupări politice. Fundația legată de partidul Angelei Merkel și-a fixat drept principal partener politic formațiunea „Platforma Civică", a premierului Donald Tusk, deși acest partid nu prea are nimic în comun cu democrat-creștinii, în timp ce la Varșovia există o serie de organizații creștin-democrate autentice. Politicienii din partidul lui Tusk, consilierii și miniștrii săi au fost invitați în permanență la diversele conferințe, simpozioane sau evenimente organizate pe bani frumoși de fundația „Konrad Adenauer". De asemenea, în 2010, însuși președintele fundației „Konrad Adenauer", Hans-Gert Pottering, și-a manifestat, în mod fățiș, sprijinul pentru candidatul Platformei Civice la alegerile prezidențiale, Bronislaw Komorowski, apreciind apartenența acestuia la marea familie a popularilor europeni.
Premierul bulgar, omul lui Merkel
Și în Bulgaria, partidele germane își exercită propria influență asupra vieții politice, prin intermediul fundațiilor legate ombilical de ele. Cele mai active sunt tot „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel", al căror sprijin merge spre partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov. Lucru care reiese chiar dintr-o cablogramă publicată anul trecut de WikiLeaks, în care șeful guvernului de la Sofia, acuzat de legături cu mafia bulgară a anilor '90, se lăuda în fața diplomaților americani cu sprijinul pe care îl are din partea fundațiilor „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel", dar și cu relația sa foarte bună cu Angela Merkel și PPE. De altfel, creștin-democrații germani l-au sprijinit pe Borisov în timpul campaniei electorale din 2009, o serie de experți ai celor două fundații ajutând logistic și financiar partidul GERB să își prezinte programul. Admirator înfocat al premierului ungar Viktor Orban, Borisov a decis anul acesta să facă o nouă lege a presei, deranjat de atacurile la adresa sa. La noul act normativ vor lucra experți ai celor două fundații germane.
Orban, medalie de la „Hanns Seidel"
Premierul ungar Viktor Orban, apropiat al CDU și CSU, are, de asemenea, legături strânse, prin partidul său FIDESZ, cu cele două fundații germane. Și în Ungaria, banii guvernului german sunt alocați pentru diversele conferințe și școli de vară la care liderii FIDESZ își expun ideile. Ca semn al relațiilor foarte bune dintre politicianul maghiar și fundațiile germane, în 2001, Orban a primit din partea fundației „Hanns Seidel" premiul . În 2003, grație fondurilor unor ONG-uri controversate - precum Open Society, al magnatului american George Soros - și mulțumită fundațiilor germane, așa-numitele „revoluții portocalii" au dat pe mâna Occidentului fostele state sovietice Georgia și Ucraina. Fundațiile germane au legături strânse cu partidul fostului premier Iulia Timoșenko, pe care l-au ajutat să intre în familia PPE. Caracatița finanțărilor germane a ajuns și în Slovacia, unde cele două mari fundații s-au implicat în susținerea unor entități politice, încălcând astfel legislația țării, care interzice partidelor să primească fonduri din partea unor organizații străine.
Voichița Rășcanu
Ruana Ceaușescu
Luciana Pop

marți, 27 noiembrie 2012


Banul este arma care ucide oameni şi cumpără popoare!

De Maria-Diana POPESCU
http://www.art-emis.ro/editoriale/1289-afara-cu-bancile-din-tara-2.html
La ce ar trebui să gîndească intens guvernatorul Băncii Naţionale a României? Păi, o băşică plină cu puroi care s-a tot umflat, ar fi trebuit spartă sau drenată la momentul oportun, înainte să cangreneze tot sistemul bancar. Prins cu cele 100 de mîţe în sac, guvernatorul susţine sus şi strîmb că nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, deşi procurorii DIICOT au declarat oficial că, „gruparea Stan-Ruse, a cîştigat un loc aparte în cazuistica penală din cauză că a reuşit să cuprindă peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului, precum şi pentru imensul prejudiciu creat”. Cu o asemenea fraudă în sînul finanţelor bancare, într-o altă ţară, într-o democraţie adevărată, şeful bancherilor şi-ar fi dat demisia de onoare sau ar fi ieşit la pensie, că doar a depăşit vîrsta legală, iar bancherii escroci ar fi fost iute pitiţi la mititica.
Neo-feudalismul modern, sufocat de bănci şi de caracatiţa corporatistă, forţează de atîta timp mulţimea să plătească fraudele bancherilor-escroci. Dragi români, evitaţi pe cît posibil băncile! Ele sînt un fel de Stan Cămătarul Diplomat. Nu mai daţi de mîncare rechinilor hămesiţi! Nu mai aveţi încredere în sistemul bancar, în miile de filiale însămînţate ca nişte plante carnivore pe teritoriul statelor, specializate în furt şi profituri uriaşe! Nu mai treceţi pe la bănci deloc! Renunţaţi la carduri, păstraţi-vă banii la ciorap, oricum pe viitor plăţile în România se vor face cu sacul de bani. Aţi mai trăit fără carduri şi fără bănci, şi n-aţi murit. Reziliaţi-vă toate conturile şi luaţi-vă salariile de la casier. Din sărăcia voastră vreţi să-i faceţi miliardari pe bandă rulantă pe escrocii aceştia din bănci? Aveţi cele mai mici salarii şi pensii din Europa! Resursele ţării se varsă în buzunarele acestor şarlatani autohtoni şi străini. Bancherii ticăloşi de acasă şi de afară au dereglat mersul lumii, iar sistemul diabolic a clocit, instaurat şi oficializat neo-sclavia!
Banul este arma care ucide oameni şi cumpără popoare! Sistemul bancar românesc a devenit supra-obezul, care cocoşează milioanele de români ce-l cară în spinare. Criza economico-financiară şi socială, provocată de cupiditatea paranoică a bancherilor planetari şi autohtoni, a dovedit din plin acest lucru. De fapt, la noi nu există bănci, ci Instituţii de Camătă. Ele n-au ajutat cu nimic dezvoltarea economică a ţării, ci au subminat-o permanent şi sistematic. Au sute de sucursale şi minisucursale pe teritoriul nostru, au firme înţesate cu echipe de recuperatori. Acum cînd criza duduie în toată lumea, au salarii nesimţite de zeci de mii de euro, trăiesc în huzur, sfidează şi ameninţă săracii ţării. Dar cine sînt recuperatorii? Mulţi dintre ei sînt absolvenţii pe bani grei ai bandelor rulante din Facultăţile de Drept sau absolvenţi ai fabricilor de diplome. Mi-ar fi ruşine să lucrez într-o asemenea firmă, să ameninţ românii pînă se sinucid, sau să-i las fără casă pe oamenii care din cauza crizei, a concedierilor, sărăciei, inflaţiei, şomajului, a dobînzilor şi comisioanelor uriaşe, nu-şi mai pot plăti ratele. Forţoşii aceştia care ameninţă prin scrisori şi telefoane populaţia României, nu peste mult timp, vor fi trataţi precum colaboraţioniştii din Franţa anilor ‘40.
E timpul să ne trezim şi să-i dăm afară din ţară pe bancheri şi pe cămătari. Guvernele au furat de la oameni, băncile i-au furat pe oameni. Trebuie să plătească! Acum zece ani, Argentina a alungat F.M.I-ul, iar apoi s-a afirmat ca putere economică. Protejate de proasta lege românească, băncile de pe teritoriul ţării au produs fraude, infracţiuni şi contravenţii, prejudiciind grav persoanele juridice şi fizice. Mai ţineţi minte cîţi directori de sucursale şi bancheri au fugit cu banii clienţilor?
„Pe lângă momeala «credit doar cu buletinul», băncile au inventat tot felul de formule ispititoare: «cont de nevoi personale», «prima casă», «credit preaprobat» - prin care ţi se oferă pe tavă, cu bla-bla-ul ameţitor de rigoare - («pentru că sunteţi client fidel al băncii» - ceva ce n-ai cerut - «descoperire de card», «card de cumpărături» etc), capcane la fel de primejdioase pentru clienţi. Toate cunoştinţele şi prietenii mei care au apelat la astfel de «ajutoare bancare» (a se citi: forme subtile de spoliere) sunt acum disperaţi, că nu mai fac faţă datoriilor, ratelor, dobânzilor. Ceea ce li se părea o salvare, o mână prietenească din partea băncilor, întinsă celui sărman, aflat «la ananghie», s-a dovedit a fi, sistematic, năucitoare lovituri sub centură, condamnare deliberată, îndelung şi meticulos programată, a «stimatului client» la… incapacitate de plată, cu executare silită şi cu celelalte consecinţe nefaste. A apela la «ajutor bancar» e, fără îndoială, o formă de a-ţi cumpăra pe bani grei cătuşele sau, mai rău, ştreangul pentru spânzurătoare. Mărturisesc, atunci când se arată în instituţia în care lucrez, cioclii bancari - cu mape elegante şi costume impecabile - să facă reclamă «oportunităţilor bancare», mi-e greaţă - la propriu şi la figurat - şi ies din încăpere”. (Mihaela Stroe)
Serviciile prea secrete, guvernatorul, guvernul şi ramificaţiile sistemului judiciar, au „orbul găinii” cînd vine vorba de fraudele din sistemul bancar. La prima mînărie constatată, cele peste patruzeci la număr, care căpuşează populaţia României, ar fi trebuit arse zdravăn la seif şi trimise de unde au venit, domule guvernator! Dacă bancherii vor ca românii să le plătească restanţele, Statul trebuie să le ofere slujbe plătite cu 1.200 euro pe lună. Cerem prea puţin şi aşa. De nu, să vină bancherii să lucreze în locul lor pentru 80 de lei lunar sau să trăiască fără nici un venit, din care să achite taxele şi impozitele (cele mai multe şi mai mari din Europa), facturile la utilităţi, medicamentele, hrana, creşterea şi educarea copiilor… Atunci bancherii ar protesta în faţa propriilor sedii în favoarea românilor ruinaţi de creditele, dobînzile şi comisioanele crescute fraudulos, odată cu creşterea suspectă a cursului de schimb şi cu desfiinţarea a milioane de locuri de muncă. Guvernul şi guvernatorul nu-şi falimentează acoliţii, nici firmele în cîrdăşie, cărora le şterge periodic datoriile. Îi falimentează pe românii „plebei”, cărora apoi le ia casa, masa, tractorul şi nevasta. Degeaba îmi bat gura, acesta este falimentul controlat al naţiunii!
Mă întreb cîte parale au primit ziariştii de la bănci şi cîte parale fac ei, ca oameni, ca români, de-au trecut în tabăra cămătarilor, ieşind la atac, periodic, cu articole ameninţătoare la adresa împrumutaţilor. Cu cît i-au plătit firmele de recuperare, pardon, mafiote, pe ziarişti, ca să sperie şi să ameninţe românii? Vreau să cred că vom citi în curînd în aceleaşi ziare despre falimentul băncilor şi al firmelor de recuperare şi fuga lor din România. Dacă recuperatorii au epuizat intimidarea şi ameninţarea, iar românii nu-şi pot jupui pielea să le-o dea, probabil le vor tăia cîte un deget şi le vor duce băncilor trofeu, ca în filmele cu Yakuza. Recuperatorii se bazează pe intimidare, ameninţare, pe naivitatea sau neputinţa clientului. Firmele de recuperatori nu au bază legală, ele alcătuind o reţea de trîntori frauduloşi, care se pricopsesc din alchimia haosului şi a hoţiei, din firimiturile - bogate, totuşi, de la masa bancherilor, din teama şi disperarea sărmanilor. În multe cazuri, aceste firme-vampir apelează la rîndul lor la executorii judecătoreşti, care îi refuză, conştienţi că de la românul falimentat de stat nu se mai poate recupera nimic.
Colecta fărădelegilor la bugetul băncilor şi al statului ar trebui să devină obiectiv strategic al guvernului. Domnule guvernator cu „g” mic, băncile se ţin de furat, bancherii se ţin de fraude, estimate la zeci şi sute de milioane de euro, dacă nu cumva, miliarde. Cu sprijinul dumneavoastră tacit, cetăţenii au fost prinşi pe viaţă în laţul „ingineriilor financiare” ale băncilor! România n-are nevoie de atîtea bănci pe teritoriul ei! În vechiul regim fiinţa o singură bancă pentru popor - C.E.C. -ul., şi nici vorbă de fraudă. Pe atunci, pentru subminarea economiei naţionale era prevăzută pedeapsa capitală. Cine ar fi îndrăznit? Milioane de români şi-au cumpărat - în mult hulita epocă de aur -, pe cînd economia ţării concura cu străinătatea, case şi apartamente cu împrumut la C.E.C., cu rate şi dobînzi mai mult decît rezonabile. Atunci se putea. Astăzi, în balta stătută şi tulbure a junglei bancare te mănîncă de viu rechinii.

luni, 26 noiembrie 2012


Scenariile unui colaborator al Securitatii*

Convorbire cu profesorul Dan Zamfirescu, membru de onoare al Academiei Oamenilor de stiinta.


Daca trebuie sa mai asteptam multa vreme pâna când economia noastra va atinge exigentele Uniunii Europene, cultura nationala s-a integrat, a devenit o entitate europeana, înca din epoca interbelica, si a continuat "dialogul la nivel înalt" chiar si în perioada comunista.
În ciuda conditiilor ostile de dupa 1944, se poate vorbi de continuitate în cultura noastra prin performantele mari pe care le-a dat, chiar daca au fost mai putine.

Nichita Stanescu putea primi Premiul Nobel daca se faceau demersurile necesare. Marin Sorescu, Marin Preda – la fel. Ca sa nu mai spunem ca, imediat dupa razboi, avusesem nume grele, de talie mondiala: Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu si Tudor Arghezi. De ce nu am primit Premiul Nobel?
Recent, a venit în România domnul Kjell Espmark, pentru a participa la "Zilele si noptile de literatura" de la Neptun. Domnia sa a fost presedintele Comitetului Nobel pentru Literatura de la Stockholm si a facut o marturisire aiuritoare pentru "elitistii" nostri:România nu are nici un Premiu Nobel pentru literatura fiindca nimeni nu a facut nici o propunere.
Sigur ca "elitistii" au motivat imediat: Securitatea nu ne-a dat voie. Pâna acum însa, nu am vazut nicaieri o nota macar, unde ofiterul Benone sa scrie lapidar: "Criticul Nicolae Manolescu, scriitorul Dumitru Radu Popescu si filozoful Andrei Plesu au propus ca opera lui Nichita Stanescu sa candideze pentru Premiul Nobel. Propun sa fie trimisi la Aiud." Daca un asemenea gest nu a facut nimeni, eu nu mai vad rostul vânatorii de vrajitoare din cultura epocii comuniste.

Am cunoscut trei boieri care au colaborat cu Securitatea, fara sa faca delatiune ordinara. Dan Amedeo Lazarescu nu a recunoscut si a fost dat în vileag. Alexandru Paleologu a recunoscut dupa ce i-a finalizat cariera: "Am facut pactul cu diavolul!". În sfârsit, cel de-al treilea, dar nu cel din urma, Dan Zamfirescu. Descendent al unei familii de boieri liberali, fara sa fi fost vreodata membru al Partidului Comunist, el este primul intelectual român care a recunoscut public relatiile sale cu Securitatea. Dar a facut-o si în chipul cel mai original: "Am colaborat cu acea parte a Securitatii care a fost structura de rezistenta a natiunii române".
La început, n-am înteles nimic. Treptat, aveam sa accept ca unii intelectuali mari din perioada comunista - "colaborationistii" - au facut concesii grele pentru a mai salva câte ceva din cultura noastra în fata activistilor oportunisti, dornici de parvenire. Ca aceiasi"elitisti" generalizeaza astazi toate dezastrele atribuite exclusiv Securitatii, omitându-i într-un chip foarte straniu pe activisti.

Un singur exemplu. Rabinul Mozes Rosen s-a dus la Nicolae Ceausescu si i-a cerut sa interzica tiparirea volumului X din operele lui Mihai Eminescu, Editura Academiei. La ordinul Mult Iubitului si Stimatului, volumul a fost oprit. "Veti tipari voi integrala Eminescu atunci când va veni si la noi Messia", i-a aruncat Mozes Rosen lui Dan Zamfirescu. Cine se mai putea opune? Totusi, Dan Zamfirescu a strâns bani (au cotizat inclusiv preotii Argatu, Daniel si Cassian) si a tiparit pe ascuns volumul X. Vine si ziua de 15 iunie 1989, când s-au comemorat la Sala Palatului o suta de ani de la moartea lui Eminescu. "Eminenta, la noi a venit!", a strigat Dan Zamfirescu spre Mozes Rosen, ridicând tomul. Fetita colonelului de Securitate care raspundea de scriitori i-a prezentat lui Ceausescu opera. A fost un dezastru pentru colonel, iar Mult Iubitul a cerut topirea cartii. Inutil. Volumul a trecut Prutul si a invadat tot spatiul românesc! Atunci am reusit sa-l citesc pe gazetarul Eminescu.

Sa nu fiu înteles gresit, dar nu suport generalizarile. Nu vreau sa scuz cumva ororile provocate de Securitate, dar în acele conditii infernale, existau "colaborationisti" care au facut eforturi pentru a repune cultura româna pe fagasul firesc al continuitatii si al performantei. Ei au contribuit, în mare masura, la "românizarea" culturii române invadate. Era singura cale pentru sincronizarea relativa cu spiritualitatea europeana.
Am gasit aceste idei într-un excelent studiu, intitulat "Locul si rolul culturii române în Europa si în lume", un discurs rostit de profesorul Dan Zamfirescu, membru de onoare al Academiei Oamenilor de stiinta din România, la Universitatea Valahia de la Târgoviste. De la "Spiritul critic în cultura româna", carte scrisa de Garabet Ibraileanu, uitata astazi, nu am întâlnit o analiza mai subtila a spiritualitatii noastre din perspectiva specificului national, brevetul sigur al universalitatii.
În timp ce "postmodernistii" subtiri considera ca avem "o cultura de tip second hand", Dan Zamfirescu este convins ca românii au realizat o autentica "sinteza europeana". În fond, Jacques Prevert este un autor minor pe lânga Marin Sorescu, autorul "Liliecilor", lucru care nu i-a împiedicat pe talibanii nostri sa-l excluda pe chisnovaticul oltean din Uniunea Scriitorilor, pentru precare motive politice...
Cum a fost posibila totusi performanta artistica în timpul dictaturii comuniste explica profesorul care nu a ezitat sa spuna din start ca a colaborat cu Securitatea, "structura de rezistenta a natiunii române". Un paradox sau "o alta realitate", pe care unii intelectuali de astazi refuza s-o accepte? Ne aflam înca în fata unei conjuratii mondiale, care urmareste distrugerea României (si) prin anihilarea culturii? Cel care - pe drept cuvânt - l-a ridicat pe Neagoe Basarab alaturi de Machiavelli si de Erasmus, este convins ca realitatea culturala din perioada comunista este un fenomen foarte complex, ce trebuie cercetat în paralel cu realitatea politica. Abordare valabila si pentru perioada actuala.
Viorel Patrichi

România trebuia lichidata înaintea Iugoslaviei

- Domnule profesor Dan Zamfirescu, traim într-o perioada destul de tulbure. Este o noua etapa de calvar pentru spiritualitatea noastra, afectata grav de imixtiunea politicului. De la Antim Ivireanu si Miron Costin, primii intelectuali asasinati din motive politice, si pâna astazi, oamenii de cultura au fost nevoiti sa faca mari eforturi pentru a-si salva creatiile si pentru a supravietui. În calitate de cunoscator al regimului comunist si al perioadei actuale, ce puteti spune despre destinul intelectualului român de astazi?
- Pentru mine situatia nu este deloc tulbure. Eu am publicat în 1993, cartea intitulata "Razboiul împotriva poporului român", pornita de la un articol contra guvernului Stolojan. În 1990, într-un articol refuzat de toate ziarele, dar publicat în gazeta "Alianta" – "Cui foloseste?" - denuntam operatiunea antiromâneasca, desfasurata din afara, pentru crearea unui conflict între români si unguri. Mi s-a spus ca visez. Am avut intuitia acestui program de distrugere a României. Ca sa aflam de la domnul Ioan Talpes ca i se spunea înca din 1985, la Stuttgart, ca, în viitorul apropiat, "România va fi distrusa". Recent, domnul Nicolae Vacaroiu, la Pitesti, la lansarea unei carti publicate de mine, spunea ca, înainte de distrugerea Iugoslaviei, trebuia distrusa România. Nu s-a reusit si s-a transferat toata actiunea asupra Iugoslaviei.

Actiunea de lichidare a României a început în aprilie 1978, când Nicolae Ceausescu s-a dus la Washington si a fost primit deJimmy Carter cu mare fast si cu un discurs fulminant. Fata de acest discurs, noi, pupincuristii de la Bucuresti, inclusiv subsemnatul, eram copii mici. Dupa ce i s-a facut acest urias elogiu pentru contributia la prietenia dintre Israel si arabi, i s-a propus sa devina un fel de cal troian, care sa-i ajute pe americani sa darâme sistemul socialiast. Ceausescu, care era si nationalist, dar si comunist – nu întâmplator a murit la zid, cântând "Internationala", nu "Desteapta-te, române" sau imnul national – nici n-a vrut s-auda.
În acel moment chiar, nici nu se plecase din Washington, ministrul de externe Stefan Andrei si Eugen Florescu, care-l însoteau, au primit o informatie teribila: România este falita !

Lucru pe care mi l-au spus si mie. Din acel moment, Statele Unite au trecut România pe lista de lichidare. Operatiunea de subminare a sistemului sovietic a fost transferata asupra Poloniei. În iulie 1978, agentul CIA Ion Mihai Pacepa, care era recrutat demult de americani, trece în SUA cu toata situatia spionajului si a apararii nationale românesti. Dupa alte trei luni, CIA pune un Papa polonez.
În toamna, Stefan Andrei s-a dus sa discute cu Zbigniew Brzezinski problema delicata a lui Pacepa. A vrut sa-i faca un compliment."Domnule secretar de stat, vi se spune la noi «Papa polonez de la Washington»'". "De ce nu ar fi un Papa polonez si la Roma?" a raspuns cu o întrebare Brzezinski. Si a fost uns Ioan Paul al II-lea.
Sigur, nu Stefan Andrei i-a dat ideea. Informatia nu este anecdota. De altfel, Karol Voitila a fost dinamita montata în imperiul sovietic si Polonia a devenit ceea ce România a refuzat. Tara noastra a ajuns oaia neagra. Noi, un grup de 22 de intelectuali, am reactionat în 1980 la aceasta strategie. În 1985, a fost gasit si omul providential, avionul american trimis spre Kremlin – Mihail Gorbaciov. Spre fericirea noastra, chiar daca pentru rusi nu a fost tocmai la fel. Iluzia lui a fost ca îl va darâma doar pe Ceausescu.Gorbaciov a facut copca de la Bucuresti, care l-a înghitit însa peste un an si pe el, la Moscova.

Ion Iliescu, un Henric al IV-lea

- Nu credeti ca a fost o unda de soc, anticomunista, finantata corespunzator, programata sa mearga de la Praga si Berlin, pâna la Beijing?
- Nu. Acest lucru nu se întelege deloc la noi. Aranjamentul de la Malta, dintre Mihail Gorbaciov si George Bush, s-a bazat pe o dubla iluzie:
…iluzia lui Gorbaciov ca sistemul socialist se poate reforma (dar iadul nu se poate reforma!)
…si iluzia lui Bush si a lui Gorbaciov ca la Malta îsi reînnoiesc, sub alta forma, angajamentele reciproce, care le-au permis americanilor si rusilor sa tina Europa în lat 50 de ani.
Acolo se hotarâse ca americanii sa asiste procesul de reforma al lui Gorbaciov: toti national-comunistii – Ceausescu, Jivkov, Honnecker – trebuiau dati jos fiindca nu se mai supuneau, si sa fie puse alte instrumente, docile Moscovei. Sa se creeze un sistem dominat de Moscova, în numele perestroikai, înca 50 de ani. În acest aranjament perfectat la Malta, au intervenit niste nenorociti de la Bucuresti. La Bucuresti, a explodat mamaliga româneasca. Si s-a dus de râpa tot aranjamentul de la Malta.
La Bucuresti s-a facut revolutie anticomunista clara. Când domnul Iliescu a iesit pe balcon, cu lectia dictata de Silviu Brucan, s-a trezit în fata unui popor român care se lupta cu comunismul înca din 1917, din transee. Când românii au prins momentul, au strigat "Jos comunismul!". Iar Ion Iliescu a facut ca Henric al IV-lea, care a trecut repede la catolicism ca sa ajunga regele Frantei. Este primul sef de stat care a abolit oficial sistemul comunist si a dat drum liber popii care l-a spânzurat pe Lenin. Boris Eltin este un emul al lui Ion Iliescu, fiindca el va scoate Partidul Comunist Sovietic în afara legii abia în 1991.

România a fost acarul Paun, care a schimbat toata directia evolutiei din Europa. Nu s-a mai putut realiza aranjamentul de laMalta.
- Vreti sa spuneti ca americanii nici nu au intuit, nici nu au vrut distrugerea comunismului?
- Nici vorba! Tot aranjamentul care se convenise cu Mihail Gorbaciov fusese ca ei sa asiste prieteneste procesul de perfectionare a comunismului. Iar românii au dat cu jucaria de pamânt si au facut-o praf.
Exista doua momente clare de istorie universala ale românilor:
- atunci când Mircea cel Mare l-a batut pe Baiazid la Rovine si l-a împiedicat sa ajunga la Roma "sa dea calului ovaz din pristol", altfel, în loc de Renastere, am fi avut o Italie 400 de ani otomana, ca Peninsula Balcanica;
- al doilea moment a fost atunci când tinerii din România, calcati de tancuri, au realizat Revolutia reala în 21 decembrie 1989. Erau eroi, nu era regia lui Sergiu Nicolaescu!

Ca au fost apoi scenarii – e altceva. Atunci s-a facut revolutie anticomunista în România. Toate celelate au fost jocuri puse la cale, precum scenariul cu securistul care facea pe studentul mort la Praga. La noi, s-a murit de-a binelea! La Bucuresti, au iesit cu adevarat masele a doua zi si armata a înteles ca nu mai poate face nimic în fata muncitorimii.
- Credeti ca asa a reusit România sa-si salveze statalitatea?
- Exact. România si-a salvat statalitatea fiindca trebuia invadata de trupele sovietice si occidentale. Era un contingent francez în Ungaria, care astepta sa vina sa ne "ajute". România trebuia sa devina o Bosnie, un Kosovo. N-a fost sa fie, fiindca poporul român s-a transformat peste noapte într-un fel de Sfântul Gheorghe, care omoara balaurul.
Ceausescu fusese demonizat cu atâta energie si cu atâta cheltuiala, încât românii, în momentul în care l-au dat jos pe monstru au devenit eroi mondiali. Cum puteai sa-l mai invadezi pe Sfântul Gheorghe al omenirii, chiar si la ordinul americanilor?

Ar trebui sa se faca si un bulevard Shevardnadze lânga bulevardul Pavel Kisseleff, fiindca el s-a opus invitatiei de la Washington de a invada România. "Ce, ati înnebunit, ati preluat voi doctrina Brejnev?" le-a spus Shevardnadze.

Ion Iliescu a facut un serviciu urias românilor fiindca, atunci când a ajuns la putere, rusii si-au facut un calcul simplu: daca îl avem pe Ion Iliescu acolo, de ce sa mai invadam România? Fara sa-si dea seama, ca, acest personaj foarte interesant stie sa duca România nu spre perestroika, ci spre libertate. Câta democratie? Nu stiu. Dar se poate vorbi, se poate actiona, fara sa mai vina duba.

Cele trei coloane ale culturii recente

- Reuseati sa publicati la fel de mult înainte de 1989?
- Nici vorba! România a iesit din conditia catastrofala pe care i-au creat-o marii nostri prieteni de la Teheran si Ialta, când tara noastra a fost vânduta lui Stalin.

Din nenorocire, când a iesit din burta chitului sovietic, România s-a trezit, ca în piesa "Iona" a lui Marin Sorescu, în burta altui chit. Anume, aceasta prezumtie a lumii euro-atlantice ca ea a câstigat razboiul rece si ca îi poate trata pe rasariteni dupa principiul roman "Vae victis!". Ne-au ajutat ca si florile si ceapa sa nu mai fie românesti. Cum spune poetul Virgil Diaconu dinPitesti, România este ca un cadavru care navigheaza în noapte, fara lumini si fara directie. România trebuia lichidata imediat dupa 1990. Transilvania nici astazi nu este în afara oricarui pericol.
Lui Adrian Severin si lui Adrian Paunescu li s-a cerut la Bruxelles sa faca declaratie scrisa ca România nu se va uni niciodata cu Basarabia.
Este programul occidental de dezmembrare a României.

- Cui foloseste asa ceva? Cei de la Bruxelles care au cerut asemenea enormitati erau platiti de rusi, de ucraineni, de unguri?
- Cui i-a folosit sa dezmembreze Iugoslavia? Vor sa distruga tot Rasaritul. Noi suntem înfrânti în razboiul rece. Uita ca ei ne-au bagat în turbinca lui Ivan. Atitudinea Occidentului fata de Rasarit este atitudinea piratilor care sabordeaza o corabie.
Secretarul de stat american James Baker îi ceruse lui Eduard Shevardnadze sa invadeze România. Asta ce este? James Baker a venit la Bucuresti si primul pe care l-a pupat a fost Laszlo Tokes. Dupa care, Francois Mitterrand s-a dus la Budapesta si a spus ca Ungariei i s-a facut o mare nedreptate la Trianon. Dezgropa securea razboiului dintre români si unguri.

- Deci, momentul s-a ratat atunci. Conjuratia continua? Ce anticorpi avem sa rezistam mai departe?
- S-a ratat, iar politicienii nostri nu pot spune înca tot. Nu se mai face acum acest gen de operatii. Programul de la Stuttgart este însa în functie.

- Nu credeti ca distrugerea acestor tari foste comuniste vine si din interior ? Toate aveau economii centralizate, izolate de piata mondiala, deci necompetitive. Nu pentru ca n-au putut tine pasul cu economia mondiala au ajuns "cadavre în noapte"?
- Diferenta între Hitler, care a invadat Polonia cu tancurile, si cei care ne invadeaza pe noi cu pretentiile impuse de Fondul Monetar International sa ne vindem Petrom-ul si Banca Comerciala Româna sunt deosebite numai în forma.

- Cine l-a obligat pe Adrian Nastase sa dea Petromul cu clauze secrete, sa nu stie nimeni?
- Li s-a batut cu pumnul în masa tot timpul. O sa ziceti ca avem o clasa politica tradatoare. Dupa ce a esuat distrugerea violenta, au ramas cele doua mijloace de distrugere:
- montam o clasa politica dispusa sa-si vânda tara;
- constituim o intelighentie noua, antinationala, cu ajutorul lui George Soros.
Oricât de greu a fost în secolul trecut pentru noi, intelectualul român a resistat si a reusit sa iasa iar la lumina.
Au fost trei coloane de intelectuali care veneau din perioada interbelica. O coloana a fost exilul românesc. Cu toate dezbinarile lui, a realizat cele mai frumoase publicatii culturale românesti – "Destin", "Caiete de dor". Prin Eliade, Ionescu si Cioranspiritul românesc s-a ridicat pe cele mai înalte culmi. Acestia au facut au facut din geniul creator românesc o prezenta mondiala. A doua coloana au format-o rezistentii din puscarii.
A treia coloana o formeaza "colaborationistii": Ion Gheorghe Maurer, Petru Groza, Patriarhul Iustinian, Atanasie Joja,Mihail Ralea, Mihail Sadoveanu, George Calinescu, George Ivascu si multi altii. Toti au venit lânga "ciocanarii" nostri, Gheorghe Gheorghiu-Dej si ai lui, care poate ca nu aveau decât un interes personal; nu aveau interesul sa apere natiunea româna, ei voiau doar sa-si apere scaunul în fata Anei Pauker si a tuturor celor care venisera de la Moscova sa lichideze neamul românesc pentru tatucaStalin.

Ei stiau ca suntem vânduti. Patriarhul Iustinian le spunea apropiatilor: "Nu mai asteptati americanii ! Veniti lânga noi, sa facem ce putem !"
Mihail Sadoveanu a spus: "Daca nu scriam Lumina vine de la Rasarit, daca nu eram cu ei, opera mea era interzisa 20 de ani,ca si a lui Nicolae Iorga, Octavian Goga si a celorlalti".
În momentul în care s-a creat o intelectualitate adusa pe tancuri din Uniunea Sovietica si impusa românilor, când un om caGeorge Calinescu a fost înlocuit cu Ion Vitner, când Nicolae Moraru eiusdem farina devenisera dictatorii absoluti ai culturii române, daca nu mai aveai în aceasta cultura nici un Sadoveanu, nici un Calinescu, ce-ar fi fost cultura româna?

- Era A. Toma, era Silviu Brucan.
- Asta si spun. Unchiul meu, Constantin C. Zamfirescu-Cateasca, omul care fusese delegatul Partidulului National Liberal, împreuna cuBebe Bratianu, la formarea Blocului National-Democrat, a murit în puscarie, asteptându-i pe americani.

"Generatia mea a crezut în umanizarea socialismului"

- Exista multi oameni cu pretentii, mai ales tineri, care nu realizeaza ca dupa 1960 a avut loc în România chiar un reviriment cultural, daca nu chiar o renastere. De unde aceasta perceptie eronata?
- Eu aveam 11 ani în 1944, când unchiul meu trecea pe la Gheorghe Bratianu, care îi spunea ca în sase luni sosesc americanii. Eu am trait revirimentul, care a început imediat dupa moartea lui Stalin.
La o luna, Gheorghiu-Dej a dat dispozitie sa se monteze la Teatrul Armatei piesa "Vlaicu Voda". Apoi a oprit lucrarile laCanalul Dunare-Marea Neagra, i-a trimis pe oameni acasa, inclusiv pe George Ivascu. În 1954, Ivascu a fost numit redactor-sef la"Contemporanul", unde erau 100 de ziaristi, din care doar 3-4 erau de nationalitate româna.
A început selectarea cadrelor. I-a adus pe Tudor Arghezi si pe George Calinescu, transformând "Contemporanul" în "nava amiral" a renasterii culturii române autentice. Pâna atunci, se spunea: "cultura româna este socialista în fond si nationala în forma". Adica în limba româna. "Socialismul în fond" poate fi înteles daca vedeti Bibliografia lui Tudor Vianu aparuta în 1960 si vedeti ce oameni semnau. Ei bine, cultura noastra a redevenit pas cu pas româna.
În 1960, la Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, s-au înghiontit chinezii cu rusii si a înteles Dej ca e din nou posibila vechea noastra politica în umbra a doi colosi care se bat. În 1960, Dej s-a dus pe nava "Baltica" la Washington si s-a întors pe "Queen Marry". Eram foarte tânar, dar am înteles gestul. Gheorghiu-Dej era un maestru al gesturilor simbolice. Putea sa cheme un avion sa vina si sa-l aduca în tara. N-a vrut. A tinut neaparat sa vina pe "Queen Marry".
A darâmat cladirea librariei Cartea Rusa, fara sa foloseasca paravane, ca sa vada toti bucurestenii care treceau pe Calea Victoriei si sa aiba satisfactia ca se duce dracului libraria Cartea Rusa, care se afla în fata Teatrului Odeon.
Statuia lui Maxim Gorki, din institutul cu acelasi nume, au demolat-o timp de o saptamâna: mai întâi capul, apoi o mâna, un picior, pâna au ramas cizmele! Am fost martor!

În 1960, s-a dat drumul la faimoasa colectie "Luceafarul", în care au aparut Nichita Stanescu, fiu de rusoaica alba si de inginer, Cezar Baltag, fiu de popa din Basarabia, si Ilie Constantin, fiu de muncitor. În acel moment, s-a deschis posibilitatea ca intelectuali de alta origine decât muncitoreasca sau taraneasca sa poata sa-si spuna si ei cuvântul.

Generatia 1960 începe cu Fanus Neagu si Paul Anghel si se încheie cu Ana Blandiana, Ioan Alexandru si Adrian Paunescu. În aceasta generatie se afla oameni care au repus cultura româna pe marile ei traditii. Nimeni nu poate contesta geniul lui Marin Sorescu sau geniul lui Nichita Stanescu, Paul Anghel ori Fanus Neagu si Adrian Paunescu. Sau extraordinara poeta Ana Blandiana.
Noi am fost o generatie care a crezut, ca Hrusciov si Gorbaciov, în umanizarea socialismului. Dupa noi, a venit generatia scepticilor sau poate a lucizilor, cu Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Augustin Buzura.

- Si Dumitru Radu Popescu, un mare scriitor, uitat în mod regretabil astazi.
- Nu-i uitat ! Este directorul general al Editurii Academiei Române. În 1964, România a fost prima tara care a abolit comunismul de puscarie. Dej a deschis toate închisorile si au venit Nicolae Balota, Ovidiu Cotrus, Vladimir Streinu, Constantin Noica, Dumitru Staniloaie, Edgar Papu si altii. Nichifor Crainic si Radu Gyr iesisera cu primul lot. Si toti au fost trimisi direct la "Glasul Patriei".

Toata aceasta intelighentie româneasca are o istorie ca o epopee; am pupat mâinile, am pupat tot, dar am facut cultura româna! Ce-au facut, de 16 ani încoace, aceia care contesta ce s-a facut atunci? Nimic!

Este o lectie care s-a învatat.
Cei care distrug România azi stiu un lucru: daca lasi intelighentia româneasca nationala sa se solidarizeze si sa poata lupta pentru perpetuarea culturii, ea învinge pâna la urma. Si atunci, exista doar doua solutii: s-o marginalizezi, s-o compromiti, într-un cuvînt s-o anihilezi, apoi sa montezi o noua intelighentie dispusa sa lucreze la ordin.

            Parintele acestei noi constelatii este George Soros, care, pe banii lui, a reusit sa monteze, în 10-15 ani, o multime de servanti. Nu le poti contesta nici talentul, nici abilitatea, nici inteligenta, dar au o singura misiune: trebuie sa ne convinga pe toti ca am fost niste nimeni, ca am fi un neam de tradatori, de nenorociti, ca n-avem practic nici un rost pe lume si nici un viitor. Ma mâhmeste ca le tin uneori isonul si oameni pentru care am tot respectul si pe care nu-i consider recruti ai unei asemenea mentalitati, ca Octavian Paler si Florin Constantiniu.

Colaboratorul nedeconspirat e politician cinstit

- Ce parere aveti despre "dosariada" actuala? Este necesara, este o vânatoare de vrajitoare? Vom avea politicieni mai curati, mai uscati?
- Nu vedeti ce se întâmpla? Cum îi prinde, cum recunosc! Numai doi intelectuali au recunoscut neprinsi: Alexandru Paleologu si cu mine. Rosca-Stanescu a recunoscut dupa ce l-au prins. Domnul Paleologu a spus: "Eu am facut pactul cu diavolul". Eu am zis: "O anumita parte a Securitatii a fost structura de rezistenta a natiunii române si continua sa fie".

- Cei mai multi intelectuali se tem de eticheta care li s-ar lipi: "colaborationisti". Mona Musca este o victima?
- Doamna Mona Musca a citit angajamentul prin care se obliga si sa semnaleze toate eventualele atitudini ostile statului român, la studentii straini. Adica însasi definitia "politie politica". Dar daca astazi se cere acelasi comportament, cu se cheama?

- Deci e vorba de statul român, nu de regimul politic.
- Mona Musca a facut politie politica. Ei, si? Nu asta e vina dumneaei, ci faptul ca a ascuns si a devenit campioana condamnarii la lustratie a propriilor colegi!

- De exemplu, astazi, daca eu constat acum ca exista indivizi care actioneaza contra statului român, am dovezi si daca ma duc la SRI si îi denunt, înseamna ca fac politie politica?
- Nu, ar fi o actiune de naiv sau de om nebun.
- Pe-atunci nu erau naivi sau nebuni?
- Nu, atunci, daca se duceau sa arate ce se întâmpla, cineva îi asculta si ajutau astfel statul român. Dumneavoastra astazi v-ati duce la niste oameni constrânsi sa distruga statul român. Cum sa reclamati la ei?
- Bine, dar îi platim din banii nostri pe cei care trebuie sa protejeze statul român!
- Evident. Eu nu arunc piatra, nu stiu cum lucreaza noile servicii. Nu ma hazardez, dar serviciile noastre nu pot face fata acestor formidabile operatiuni de distrugere a statului, fara sa aiba informatorii lor. Daca acesti oameni vor fi demascati, atunci România va fi coborât atât de jos, încât a mai lupta pentru ea, va deveni din nou o crima. Ca pe vremea lui Stalin.

"Am facut lucruri bune cu ajutorul Securitatii"

- Nu e prea sumbra perspectiva asta?
- Daca as crede ca asa va fi, mi-as trage un glont în cap sau m-as duce la mânastire. Eu lupt pentru tara mea de 50 de ani. Am ajutat la îngroparea regimului impus de la Moscova culturii române. Am, mâncat coliva imperiului sovietic si sper ca voi ajunge sa manânc si aceasta coliva. Ce s-a întâmplat recent la Herculane este edificator. Se construia acolo o cladire ilegal si pe toti i-a cumparat proprietarul. Un om, cu un copil mic, care nu mai putea trai acolo din cauza zgomotului, s-a dus si si-a dat foc în fata cladirii. Oamenii au iesit, l-au stins si au darâmat sandramaua, fara sa mai astepte autoritatile. Asta înseamna ca neamul românesc începe sa se trezeasca si sa-si faca dreptate de jos în sus.
- E posibil sa avem din nou un conflict de proportii între stat si natiune, între politicieni si popor, ca în perioada interbelica?
- Politicienii sunt acum beneficiarii structurii de stat, pe care au pus mâna. Daca poporul ajunge la starea de spirit a celor de la Herculane, va reactiona. Nu neaparat darâmând. În momentul în care natiunea se lamureste ce-i cu ea, începe sa actioneze.

Misiunea intelectualului român de azi este sa trezeasca, sa lamureasca aceasta natiune, sa-i explice tot ce se întâmpla cu ea.Paul Valery spunea ca "nimic nu-l face pe om mai redutabil, decât sa vada lucrurile asa cum sunt". În momentul în care, dupa 16 ani, armata lui Soros se straduieste sa ne determine sa nu mai vedem nimic, sa umblam ca un cadavru cu luminile stinse si fara directie, se vor gasi 20-30 de oameni în România care sa porneasca o actiune de curatenie si toata natiunea se va lua dupa ei.
Parintele Anania spunea ca Biserica trebuie sa reintre în politica. Dar cum, votând la viitoarele alegeri, în loc de dracu, pe mama dracului? Daca pe Biserica Ortodoxa o tin curelele, sa-si faca un partid, asa cum a facut Biserica Romano Catolica, deoarece crestin-democratia occidentala este o creatie catolica.

- Sunteti un intelectual care a reusit sa modeleze anumite actiuni ale Securitatii în interesul culturii nationale. Cum s-a putut face atunci, cum se mai poate proceda acum?
- Atunci se putea fiindca Securitatea era interesata de cultura.
- Nu generalizati?
- Era un sector care se ocupa de cultura dupa 1964. Eu i-am cunoscut în 1973, când am semnat angajamentul de colaborare. În acel sector erau numai oameni licentiati în istorie, geografie, filologie... Puteai discuta cu ei si erau profund patrioti. Erau preocupati sa ne apere. Nici unul dintre acei ofiteri nu i-au dat în vileag pe colaboratorii lor. Nimeni nu a fost denuntat. Toti au ramas loiali si îsi pastreaza discretia. Eu m-am bucurat de sprijin si am facut câteva lucruri bune cu ajutorul Securitatii. Volumul X de Mihai Eminescu nu ar fi aparut niciodata daca nu ma ocupam eu de el.

Operatiunea "Osânda la moarte"

- Ce relatii avea Eugen Barbu cu Securitatea?
- Venea actualul senator PRM Ilie Merce saptamânal la revista "Saptamâna" a lui Eugen Barbu, cu asa-zisul jurnal al lui Ion Caraion. Se închideau acolo si spuneau ca au sedinta. Merce venea cu acele pagini care nu erau jurnal, erau note informative si ei le publicau. De câte ori venea alt sef la Securitate, apropiatii lui Barbu ne spuneau noua la ureche: e prieten cu patronul, a fost la masa cu el. Cineva, nu-i dau numele, ne arata, mândrindu-se, fotografiile proprii cu generalul Nuta la nu stiu ce reuniune bahica. Erau niste lucruri normale, iar la "Saptamâna" se lucra direct, pe fata. O stiu prea bine, doar am fost si eu acolo.

- Atunci ati putea sa ne spuneti cum a aparut faimosul articol "Idealuri" si ce efect a avut el în epoca?
- Operatiunea "Osânda la moarte", programata în 1978, la Washington nu putea fi executata, câta vreme Ceausescu era marele prieten al Israelului. Pavaza redutabila a lui Ceausescu era politica lui fata de Israel, statutul de om care, în razboiul de sase zile, a tinut România alaturi de Israel si care nu rupsese relatiile.
El împacase Egiptul cu Israelul. Anwar el-Sadat îi dedica o pagina splendida în memoriile lui. Povesteste cum i-a spusCeausescu sa se împace imediat cu Israelul si, aflat în avion, contempla gradinile Bucurestiului, a hotarât sa se duca personal la Tel-Aviv. Si s-a dus la Golda Meir care îl batuse mar. "Vai, îti multumesc ca ai venit sa vezi o biata baba!", i-a spus Golda Meir.
Prin urmare, despre Ceausescu trebuia sa se raspândeasca o alta imagine, ca admite pamflete de tip legionar la adresa luiMozes Rosen ! Sarcina i-a revenit lui Ilie Radulescu si articolul a fost scris, dupa marturia autorului, chiar în cabinetul sau.

- Ilie Radulescu facea asemenea servicii?
- Cu certitudine. Si am mai cules acum doi ani un argument, chiar din gura celui care a dat drumul explozivului articol. Nu l-a citit pâna la capat deoarece se grabea la un meci! Scandalul a fost însa repede înnabusit, si abia acum dânsul întelege de cine si de ce !
Schimbarea imaginii lui Ceausescu într-un antisemit si patron de antisemiti a fost parte din vastul program de"distrugere a României" , dezvaluit în 1985, la Stuttgart!
A venit apoi agentul CIA Mihai Pacepa si i-a facut portret de antisemit în "Orizonturi rosii". Dupa care, Ceausescu a fost predat pentru executie.

- Cum puteati sa deosebiti invidia profesionala a colegilor de breasla de intentia buna de a sprijini cultura României prin colaborarea cu Securitatea?
- Erau tabere, nu doar invidie. Erau oameni instrumentati din aceleasi directii, ca si azi, ca sa erodeze tot ce este national.Protocronismul a fost o idee excelenta, prin care se demonstra ca si românii pot spune ceva nou în lume, nu ca ei au descoperit totul pe lume. Ideea excelenta venea de la Edgar Papu, un evreu crestinat la 30 de ani, în închisoare, ca Steinhart.

- Credeti ca se deruleaza o actiune de demonizare a Securitatii? Si daca da, foloseste la ceva?
- Da. Ca sa-i faca de râs pe cei aflati la putere, care, în loc sa se ocupe de problemele grave, se tin de prostii. Cei de la PSD furau, dar aveau grija sa mai lase ceva ca sa poata fura si mâine.
- Ce pricep tinerii politicieni, care nu au colaborat cu Securitatea, din tot ce se întâmpla? Îi vad pe unii foarte dispusi sa calce pa cadavre pentru a se impune, iar dosarele de la Securitate ale batrânilor vor fi o trambulina excelenta pentru ei.
- Sunt mai curios sa stiu ce vor pricepe urmasii lor când vor descoperi colaborarea parintilor lor cu tot felul de "securitati" din lume, împotriva tarii si a natiunii române.

A consemnat Viorel Patrichi

sâmbătă, 24 noiembrie 2012


Vânat profitabil

Americanii se trezesc la realitate! Nemulţumiţi de recentele „alegeri”, unde o non-valoare a primt cadou, ca pe un premiu Nobel, un al II-lea mandat de preşedinte la Casa Albă, tot mai mulţi de cetăţeni cer secesiunea - separarea de Washington. Cam târziu! S.U.A., este deja în faliment. N-am spus-o eu, ci abiltaţii economic, social şi politic. China vine pe cai mari, din urmă! Ce va urma aceastei cavalcade? Vom vedea curând.

Război de cotropire totală

În perioada interbelică, nemulţumiţi de deciziile învingătorilor Primei Conflagraţii Mondiale, perdanţii practicau idei şi soluţii revanşarde. Astăzi, la un secol de la prima cruntă mare încrâncenare a lumii, ne aflăm într-un altfel de război planetar. Prinsă în colimator, Pe post de ţintă a „radarelor” şi dronelor inamice, România a fost târâtă într-un război invizibil, nedeclarat. Un război fără convenţii, fără reguli, fără limite, un război de cotropire şi îndobitocire, mai dur, mai distrugător decât cel al cizmei sovietice din anii ‘40. Un grup „elitist” de oameni super-bogaţi, super-potentaţi, a cărui existenţă este atent ocultată, se erijează în dumnezeii Noii Ordini Mondiale. Mulţi dintre dumneavoastră poate că nici nu aţi auzit de aşa ceva sau, dacă da, consideraţi a fi rodul „teoriei conspiraţiei”. Inexact! Minuţios pregătit şi experimentat, a fost construit un diabolic păienjeniş cu mii de interconexiuni, prin intermediul căruia licuricii” planetei manipulează omenirea după bunul lor plac. Grupul „Bildenberg”, F.M.I., Banca Mondială, Council of Foreign Relations - C.F.R. (Consiliul pentru Relaţii Externe), Comisia Trilaterală…, doar câteva din principalele „instrumente” organizaţionale. Complotiştii acaparării controlului total al planetei urzesc distrugerea statelor naţionale, apoi unirea rămăşiţelor acestora în conglomerate statale asemnea U.E..
Imbecili şi „bombe sexi”
Mascarada-tragedie din decembrie 1989 nu a fost simplă o întâmplare a poporului român, ci o acţiune deliberată şi minuţios elaborată. Folosindu-se de sintagma grotescă „despărţirea de greaua moştenire ceauşistă”, întunecaţii „iluminaţi” ai planetei au recurs la machiavelica, demonica metodă a distrugerii României din interior. „Pentru un pumn de dolari”, guvernele mafiote postdecembriste, aservite puterilor mondiale, au permis, invazia monştrilor, care au vândut bucată cu bucată economia, siguranţa şi independenţa naţională. Ne-au vândut şi pe noi, nu la bucată ci pe de-antregul. Au momit poporul, căruia acum i se serveşte la televizor o adunătură de imbecili, de „bombe sexi”, aproape în costumul Evei. Iradiindu-i însuşirile materne, graţia şi mângâierea sufletească, au transformat femeia într-un banal obiect de consum, de vânzare la colţul străzii. Pe cei mai mulţi, sistemul păgubitor i-a făcut să abdice de la rolul de educatori ai propriilor copii, livrându-le cantităţi uriaşe de desene animate, jocuri video şi filme propovăduitoare ale violenţei
„Democraţia”, o simplă iluzie
Trecem prin clipe grele. Realitatea pe care o trăim sfidează bunul simţ, logica, raţiunea, sănătatea mintală. Preocupaţi de supravieţuire, alergăm buimaci şi derutaţi după niscai resturi de la masa bogaţilor, pentru a ne îngriji de noi şi de apropiaţii noştri. În furnicarul bezmetic în care ne mişcăm, am uitat să privim în jur pentru a-i observa pe cei care ne controlează mintea şi raţiunea. De peste două decenii România este privită ca un vânat profitabil, ca un „pământ al făgăduinţei”. Impostorii politicii din România, slugi postdecembriste, servile Înaltei Poarţi a Noii Ordini Mondiale, au distrus Ţara şi ne-au dat înapoi cu un secol, practicând ca politici de stat, minciuna, genocidul economic, jaful şi crima împotriva poporului român. Marele istoric Florin Constantiniu, a riscat să atingă orgoliul unanim, afirmând: „Românii sunt un popor de oi conduşi de un guven de lupi.” Afirmaţia a stârnit nemulţumiri, însă, din păcate, a grăit mult adevăr. Mai aproape de realitate, generalul Gheorghe Văduva susţine că românii sunt „o turmă de oi mânată de nişte ciobani tâmpiţi, într-o prăpastie”, dar, în continuare, îşi exprimă optimismul, argumentând: „Ne vom trezi la timp, nicio grijă, şi ne vom păstra ţara aşa cum e acum, pentru că aşa e mai bine şi pentru Europa şi pentru noi şi pentru pământul ăsta. [...], sper că ne vom maturiza după ce am traversat o perioadă extrem de grea, un examen cumplit… Ar trebui ca şi politicienii să înţeleagă că vremea clanurilor care se bat pentru putere, precum ţiganii, a apus şi că sunt reprezentanţii acestui popor, slugile acestuia…”
Trezirea Neamului
Eu spun că a sosit momentul să scoatem capul din nisipul în care am fost îngropaţi vreme de aproape un sfert de secol! Nu mai putem trăi - cei mai în vârstă - în umbra amintirilor şi a vremurilor când în România se putea Trăi, nu Supravieţui. Automatismele îndelung experimentate asupra noastră, imbecilizarea prin mass-media, tentativele hedoniste de relaxare şi de tumefiere a senzorilor noştri de alertă, de ignorare a răului absolut, care ne strâng nemilos în cercul de oţel al globalizării trebuiesc spulberate. Ştiu că se poate! Piesele de puzzle ale „jocului” heghemonist trebuiesc identificate, puse la locul potrivit, astfel încât imaginea rezultată să deschidă ochii românilor, şi, ca o sirenă de alarmă să sune trezirea Neamului Românesc, înainte de a fi prea târziu, pentru a ne apăra şi păstra Ţara şi Neamul. În România mai trăiesc, încă, Oameni!
„Pâine şi circ!”
În mod continuu, suntem agresaţi cu spectacole electorale de proastă factură, regizate în interesul „baronilor” şi „mogulilor”, interpretate de nişte papagali incompetenţi, sfertodocţi şi necinstiţi. „Pâine şi circ!” Asta ni s-a servit după decembrie 1989! Priviţi şi dumneavoastră! Aceiaşi „actori”, traşi parcă la o rotativă imbecilă, au venit din nou cu circul campaniei electorale prin târgurile şi oraşele patriei. E vremea să înţeleagă aceşti „coate goale” că nu vor mai fi votaţi pentru a-şi etala, în faţa camerelor de televiziune, ceasurile din aur, inelele ostentative, costumele de firmă, cravatele şi ordonanţele emise împotriva propriului popor, ci pentru a rezolva problemele extrem de dureroase ale românilor, pentru a permite renaşterea sentimentului naţional, sedat şi atrofiat la ordinele „licuricilor” planetei, aceşti „dumnezei” de conjunctură. Ce-i de făcut? Chiar dacă unora nu le place, răspunsul ni-l oferă Radu Gyr:


„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”
„Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tau ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tăpşane
o claie de zări şi-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”

vineri, 23 noiembrie 2012

Daca este asa, este foarte grav !!!


A P E L U L
candidaţilor Partidului România Mare
adresat românilor din ţară şi străinătate


          La 9 decembrie a.c. alegătorii au dreptul şi obligaţia de a se prezenta la vot. Dreptul la vot este garantat de Constituţia României. Obligaţia de a se prezenta la vot este impusă de U.S.L. şi A.R.D. ! De ce ? Pentru că P.S.D. şi P.D.L, prin senatorii de Gorj Toni Greblă şi Ion Ruşeţ, au pus la cale exproprierea cetăţenilor români din România, începând cu anul 2013. Milioane de români îşi vor pierde casele şi terenurile. Cum ? În mod legal !
          În luna martie 2009 a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă a P.S.D. şi P.D.L pentru modificarea şi completarea Legii minelor, Legea nr.85/2003. La 27 octombrie 2009 ea a fost votată de senatorii P.S.D, P.N.L., P.D.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R. Cu toţii au votat pentru exproprierea românilor din România de către titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale. Lucrările executate de titularii acestor licenţe sunt declarate de utilitate publică. Printr-o mulţime de derogări de la prevederile legale în favoarea titularilor licenţelor de exploatare, U.S.L. şi P.D.L. au pus la cale exproprierea a milioane de români. De peste trei ani este păstrată la secret această iniţiativă legislativă care pune în mare pericol existenţa şi viitorul Poporului Român pe teritoriul României ! Orice proprietar poate fi expropriat de titularul licenţei de exploatare. Pe această cale, străinii obţin, la cele mai mici preţuri din lume, proprietăţi uriaşe în România, iar românii îşi vor vinde Ţara lor moştenită de la strămoşi. După alegerea noului Parlament, propunerea legislativă va fi votată şi în Camera Deputaţilor şi va deveni lege. Până acum, de peste trei ani, niciunul dintre parlamentarii U.S.L., P.D.L., U.N.P.R. şi U.D.M.R. nu le-au vorbit cetăţenilor despre această iniţiativă legislativă pe baza căreia le vor fi luate casele, apartamentele şi alte imobile, începând din anul 2013. Nici candidaţii din partea U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R., nu le spun alegătorilor ce li se pregăteşte, respectiv evacuarea lor din case şi apartamente de către firmele străine care au obţinut licenţe de exploatare a bogăţiilor naturale, în timpul Regimurilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, de la toate Guvernele post-decembriste.
          Această acţiune diabolică a U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R., condamnată din străinătate şi îndreptată împotriva existenţei Poporului Român în Vatra Strămoşească, în Grădina Maicii Domnului, nu este abordată în dezbaterile electorale găzduite de studiourile centrale şi locale de televiziune şi radio. Numai Partidul România Mare şi candidaţii săi pentru viitorul Parlament al României au înscris în oferta electorală ca obiectiv prioritar: ”Oprirea exproprierii românilor din România, pusă la cale de P.S.D. şi P.D.L, susţinută de P.N.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R.”
          Cei peste cinci milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, precum şi familiile şi rudele lor rămase în România, trebuie să ştie că dacă nu vor merge la vot sau dacă vor vota candidaţii U.S.L. şi A.R.D. riscă enorm, respectiv să le fie luate de către străini casele, apartamentele şi celelalte imobile din proprietate.  
          Aceia dintre alegători care nu se vor duce la vot în 9 decembrie a.c. trebuie să ştie că riscă să rămână fără casă şi alte proprietăţi. Alegătorii care vor merge la vot şi votează candidaţii U.S.L., A.R.D şi U.D.M.R. înseamnă că acceptă să-şi piardă locuinţele şi alte imobile în favoarea titularilor de licenţe de exploatare a bogăţiilor naturale.
          După ce, în ultimii patru ani, peste 75% dintre cetăţenii români au susţinut corect că România a fost îndreptată într-o direcţie greşită, acum în timpul campaniei electorale, institutele de sondare şi manipulare a opiniei publice au ajuns la concluzia că peste 85% dintre alegători vor vota cu U.S.L. şi A.R.D., adică cu cei care au transformat România într-o colonie, i-au sărăcit şi batjocorit pe români. Mai mult, aceleaşi institute de sondare şi manipulatorii de opinie care apar la televiziune susţin, implicit, că peste 85% dintre alegători acceptă să-şi piardă proprietăţile pe baza legii pregătită, în mare secret, de către P.S.D., P.N.L., P.D.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R.
          Acţiunea de expropriere a românilor din România pusă la cale de  U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. este fără precedent în istoria omenirii ! Ea poate fi oprită numai de către Partidul România Mare şi candidaţii săi, dar mai ales de voinţa milioanelor de alegători români, din ţară şi din străinătate, exprimată prin votul dat la 9 decembrie a.c.
          În faţa pericolului uriaş în care se află Poporul Român şi viitorul României pentru stoparea Holocaustului împotriva românilor, toţi alegătorii au dreptul şi obligaţia de a se prezenta la vot. Românii îşi decid soarta la alegerile din 9 decembrie a.c.
Mergând cu toţii la vot şi votând candidaţii P.R.M., alegătorii români  pot fi siguri că nu îşi vor pierde casele, apartamentele şi alte imobile, iar nivelul lor de trai va fi aliniat la cel din Uniunea Europeană.





         Dr.Gheorghe Funar
            Secretar general al P.R.M.
            Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj
               Candidat în Colegiul nr.1 pentru Senatul României



Cluj-Napoca
22 noiembrie 2012